Povestea mocăniţei pe Valea Superioară a Teleajenului

trenulet Maneciu

Multe din persoanele vârstnice din comuna Măneciu sau din îmrejurimi își aduc aminte cu plăcere de calea ferată cu ecartament îngust (cunoscute popular sub numele de mocăniţă) ce traversau de la nord la sud pădurile şi poienile comunei, de-a lungul râurilor Teleajen și Telejenel.

Urmele mocăniței de pe Valea Superioară a Teleajenului încă se mai pot vedea. Dacă veţi merge pe drumul forestier de pe braţul Teleajenului al lacului Măneciu mai puteți găsi unele urmele materiale ce dovedesc existenţa la un moment dat a unei linii de decovil.

Povestea mocăniţei de pe Valea Superioară a Teleajenului începe în anul 1913 când la Măneciu s-au pus bazele unei societăţi pe acţiuni cu profil de exploatare a lemnului, numită Drajna-SA. Pentru transportul lemnului către fabrica de cherestea s-au construit, în paralel, funiculare fixe până în bazinul Siriului şi calea ferată forestiera pe valea Telejenelului.

În timpul ocupaţiei germane din timpul Primului război mondial (1916-1918), germanii au continuat lucrările de cale ferată normală de la Vălenii de Munte până la Măneciu şi au prelungit capătul liniei de decovil de pe Valea Telejenelului până La Valea Stânii şi pe Teleajen până la Cheia. Ceea ce este demn de remarcat este că șinele utilizate pentru transportul decovilului au fost produse de celebrele uzine germane Krupp. În trecutul nu neapărat îndepărtat se puteau vedea ștanțate pe șinele din zona ”Fabricii” producătorul Krupp  și anul fabricației acestor șine (1905).

HPIM0094

La sfârşitul primului război mondial după ce Muntenia a revenit din nou în administrația României, conducerea română a fabricii a preluat liniile de decovil de la germani utilizând-o pentru transportul de lemn și de persoane.

Ulterior, în anul 1934 calea ferată de pe Telejenel trece Carpaţii prin Pasul Boncuţa şi coboară pe Valea Buzăului superior până la punctul de exploatare Strâmbu, pe partea estică a Ciucaşului. Ulterior pe Teleajen linia de decovil a fost prelungită până în Valea Berii, pe deasupra Cheilor Cheiţei, pe traseul actual al şoselei DN1A.

Traseul mocăniţei începea în ”Fabrică” (fosta societate forestieră Drajna SA) şi din zona actuală a lacului Măneciu porneau două trasee, unul mergea pe lângă Teleajen iar celalalt pe lângă Telejenel. Traseul de pe Telejenel ajunge odinioară până în satul Vama Buzăului din judeţul Braşov, staţiile mocăniţei erau la Schinda, Triunghi (aici întorceau locomotivele), Buzoianul (aici locomotivele erau alimentate cu apă), Valea Stânii, Boncuţa, Strâmbu, Urlătoare şi Vama Buzăului. Traseul de pe Teleajen ajungea până în Valea Berii, punctul terminus al liniei se afla în faţa cabanei părăsite din spatele actualei fabrici de îmbuteliat apă plată Keya. Staţiile mocăniţei de pe Valea Teleajenului se aflau la Orăţi, Valea Popii, Carpenu, Suzana, Mogoşu, Cheia şi Valea Berii.

Transportul pe liniile ferate forestiere s-a desfiinţat în anul 1970, ca urmare a distrugerilor considerabile datorate inundaţiilor din acel an. Ca urmare a inundaţiilor s-a decis transportarea lemnului cu camioane şi construirea lacului de acumulare de la Măneciu.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>