Imagini de pe Muntele Babeșu din Munții Grohotișului

Muntele Babeșu este situat la marginea nord-estică a Munților Grohotișului. Cel mai înalt vârf al acestui munte atinge 1493 m. altitudine.

Cu toate că muntele Babeșu este ocolit de traseele turistice,  vârful omonim are una dintre cele mai frumoase panorame din zona Văii Teleajenului. Mai jos puteți  privi câteva imagini surprinse de pe acest munte:

Imagini din aer cu comuna Măneciu

imagine-maneciu

Una dintre cele mai frumoase zone ale județului Prahova este fără îndoială comuna Măneciu. Unul din locuitorii comunei (Ovidiu Bucur) a realizat două filmulețe cu drona ce surprind din aer frumusețea zonei în unghiuri nemaivăzute.

Filmulețele, unul de două minute și unul de peste unsprezece minute, au fost postate la sfârșitul verii pe YouTube.

Imagini din muntii Grohotisului

Masivul Grohotis este situat in vestul Carpatilor de Curbura si se intinde pe o suprafata de 300km patrati, avand aceeasi suprafata precum Muntii Bucegi.

Culmea principala este orientata NE-SV. Pornind din Pasul Bratocea in lungul ei se insira varfurile: Bobu Mic (1752m), Grohotis (1768m), Ulita (1565m), Radila Mare (1490m) si Clabucet (1394m).

1muntii-grohotis-cheia-neamtului-baiului-bucegi

Muntii Grohotisului sunt delimitati la vest de Valea Teleajenului, la est de Valea Doftanei si la sud de orasul Slanic si de comunele Maneciu si Izvoarele.

Spre vest vaile raurilor Doftana si Doftana Ardeleana il delimiteaza de spatiile montane la fel de largi ale Muntilor Baiului si Intorsurii.

Spre nord paraiele Ramura Mica, afluent al Tarlungului si Babesul, afluent al Teleajenului, se adancesc intre Muntii Grohotis si fetele sud-vestice, priporoase si impadurite, ale Muntilor Ciucas.

Spre est coboara picioare de munte lungi pana in Valea Teleajenului, vale care delimiteaza arealul Muntilor Grohotis de culmile domoale ale Muntilor Tataru.

Catre sud masivul domina Subcarpatii, aflati aici la altitudini de 800-1000m, bine populati, acoperiti de livezi.

Mai jos puteti vedea cateva imagini cu si de pe varfurile Grohotis si Bobu Mare. Fotografiile au fost realizate de catre Robert Popa.

Povestea Hanului Roșu din Făget

hanul-rosu-prahova-magurele

Monumentul istoric şi popasul „Hanu Roşu” a fost o construcţie specific românească construită în satul Scaioşi, pe malul drept al Teleajenului, înconjurată cu ziduri de piatră, având în faţa o fântână cu foişor unde apa era adusă pe olane de ceramică.

După unele surse, hanul ar fi fost construit în anul 1610. Hanul Roșu a fost folosit inițial ca dejugatoare a poștalioanelor ce făceau legătura între Transilvania și Țara Românească prin pasul Bratocea. Este menţionat în anul 1815 prin actul de vânzare la mezat a moşiei Scaioşi (“cârciuma cu băcănie la zid la drumul cel mare al Braşovului”).

Numele hanului vine de la zugrăveala exterioară de culoare roşie. De formă dreptunghilară, cu cerdac în faţă, pavat cu cărămidă şi stâlpi de lemn care susţin acoperirea în patru ape, din şindrilă construcţia avea înfăţişarea unei case ţărăneşti de proporţii mari.

Cladirea a fost inclusa pe lista monumentelor istorice în anii ’60, odata cu redescoperirea valorii vechilor hanuri si demararea unui proces de restaurare a acestora, primul pe lista fiind Hanul lui Manuc.

Monumentul a fost restaurat în anii 1969-1970 şi din nou după seismele din 1977, 1981. În perioada 1971-1980 a funcţionat ca muzeu al transporturilor, cu referiri îndeosebi la Valea Telejenului în care scop erau expuse: harta staţiilor de poştă din 1860, o mantie şi costume originale de surugiu, primele scrisori româneşti, un album de la 1850 cu ştampilele statelor existente în Europa la acea vreme, veselă din aramă, diverse cântare “ocaua lui Cuza” metrul etalon din 1867, enelte de măsură , monezi, o caleaşcă şi multe alte astfel de obiecte. A fost desfiinţat din dispoziţia abuzivă a lui Ion Traian Ştefănescu, secretar cu propaganda Comitetului Judeţean al PCR. Din 1981 reintră în circuitul turistic al cooperaţiei.

Hanul rosu prahova

Clădirea „Hanul Roşu“ se află în continuare pe lista Monumentelor de arhitectură ale judeţului Prahova şi reprezenta singurul han de poştă care se mai păstra în Muntenia. Hanul împărţea distanţa dintre Ploieşti şi Vălenii de Munte în două tronsoane egale. Singurul han poştal „de drum mare” a rămas „Hanu Roşu”, de la Gura-Vitioarei. La Vălenii de Munte, spre ieşirea din localitate, se aflau alte două hanuri, unul dintre ele, hanul „La Frâncu“, fiind mutat şi refăcut în incinta Muzeului Satului din Bucureşti.

Hanul Rosu astazi

Restaurantul Hanul Rosu, din satul Faget-Prahova a fost distrus de un incendiu în 1998 care a distrus imobilul, cu o suprafata de 550 de metri patrati, construit din lemn, precum si 95 la suta din mobilier.

După incendiu, din vechiul han au mai rămas doar fundaţia şi câteva fragmente de ziduri înnegrite de fum. Autorităţile locale s-au străduit să găsească un investitor care să reconstruiască obiectivul deosebit de important pentru comună, având în vedere că la bugetul local nu există fonduri care să poată susţine o asemenea investiţie.

 

 

Imagini cu bujorul de munte înflorit pe Muntele Roșu

Smârdarul, așa cum este denumit popular bujorul de munte, cunoscut și sub numele de rododenron (Rhododendron kotschyi  în latină) crește spontan în tufe pitice în zona alpină. Fiind o plantă care crește în condiții climaterice și de relief foarte specifice, el nu tolerează transplantări, lucru care face imposibilă introducerea acestuia în grădini. Frumusețea florilor sale – care emană un miros și o aromă asemănatoare vișinelor – și care apar de obicei pe la sfârșitul lunii iunie și la începutul lunii iulie, și raritatea sa, face ca smârdarul să fie o plantă ocrotită și protejată ca atare.

Muntele Roşu din Masivul Ciucaş, îşi trage numele de la un fenomen unic în România, spectacolul de culori pe care îl oferă natura în luna iunie, în momentul înfloririi bujorului de munte.

Pentru a ajunge la Muntele Roşu, puteți merge pe DN 1A, pe ruta Ploieşti – Cheia. Din apropierea staţiunii montane, din DN 1A poneşte şi un drum auto spre Muntele Roşu. Drumul este asfaltat doar un kilometru, ceilalți 2 kilometri sunt doar pietruiți și reprezintă o mică aventură pentru a ajunge pe platoul Muntelui Roșu cu maşina. Pentru a ajunge la Muntele Roșu puteți merge și la pas. Drumul poate fi parcurs din Cheia în cel mult o oră şi jumătate pe jos traseul de bandă galbenă până la Cabana Silva și Cabana Muntele Roșu. Pentru a ajunge însă la bujorii de munte trebuie să urcați încă o oră de la Cabana Muntele Roșu către Vârful Muntele Roșu.
Bujorul de munte reprezintă o emblemă a masivului Ciucaş, care a dus la instituirea unei rezervaţii, numită „Zona cu Rhododendron (Bujorul de munte) din Munţii Ciucaş“, situată în zona de întâlnire a potecii ce urcă Muntele Roşu cu cea care vine de la Culmea Gropşoarele, şi care pune sub ocrotire o suprafaţă de 2 ha cu smârdar, plantă declarată monument al naturii.
Rododendronul este o plantă ocrotită de lege, culegerea fiind sancţionată cu amenzi între 3.000 de lei şi 5.000 de lei. Florile parfumate pot fi  transformate în siropuri, dulceţuri sau sunt uscate pentru ceai.
Festivalul Bujorului de Munte Măneciu
În fiecare an în luna iunie, în Măneciu, este organizat Festivalului Rododendronului. În acest an Festivalul Bujorului de munte se organizează în zona Gării pe 11 și 12 iunie.