Munții Ciucaș

Masivul Ciucaş este o unitate de relief din cadrul Carpaţilor de Curbură, aparţinand de lanţul muntos al Carpaţilor Orientali. Este situat la est de cursurile superioare ale râurilor Teleajen şi Târlung. Se învecinează cu Munţii Tătaru şi Munţii Siriu la sud-est şi est, Depresiunea Întorsurii, Munţii Întorsurii la nord şi Munţii Grohotiş la vest.

Munţii Ciucaş sunt alcătuiţi din două culmi principale, culmea Ciucaş-Bratocea pe aliniamentul SV-NE şi culmea Gropşoarele-Zăganu pe directia NV-SE, unite prin înşeuarea muntelui Chiruşca. Cel mai inalt pisc este Vârful Ciucaş, având 1.954 m. Alte vârfuri sunt Zăganu (1883 m) şi Tigăile Mari (1845 m).

În cadrul Masivului Ciucaş există o rezervaţie naturală cu relief ruiniform şi cu o vegetaţie bogată de pajişti, tufărişuri (afin, ienupăr, smirdar, jneapăn) şi plante de stâncărie (rogoz verde, floare de colţ).

În Masivul Ciucaş trăiesc numeroase animale sălbatice: urs, mistreţ, cerb, ras, vulpe, jder, veveriţă, pisică sălbatică, capră neagră, etc. Păsările sunt reprezentate prin vultur, acvilă de munte, uliu, privighetoare, cinteză, iar reptilele prin vipera comună şi şopârla de munte.

Pe culmea Ciucaş – Bratocea se pot întâlni forme geomorfe precum Babele la Sfat, Sfinxul Bratocei, Mâna dracului şi Turnul lui Goliat ce s-au format prin eroziunea vântului şi coruziune. Cetatea Tigăilor este cea mai impresionantă dintre plăsmuirile de piatră ale masivului: o piramidă imensă, ce domină peisajul la capătul din spre nord-vest al podişului Chiruşca, la bază stâncile apar ca nişte coloane unite la bază, brăzdate de şanţuri de eroziune, cu conuri de grohotiş.

După zona Valea Berii, pe zona Văii Teleajenului până în localitatea Cheia valea se îngustează între culmile Balabanu şi Babeş, formând chei în conglomerate cu cascade şi reprezişuri, zona este cunoscută sub denimrea de Cheile Cheiţei.